11. E decența păcat?

E păcat dacă mă aranjez?

Una dintre întrebările lăsate pe grup.

Ce e păcatul?

Păcat: ceea ce pune un zid între Dumnezeu și noi.

Când vine vorba de am voie să port sau să nu port un anumit lucru, imediat se ridică mai multe tabere. Cu batic, fără batic, cu fustă 24/24, fără fustă. Cu machiaj, fără machiaj. Enumerația poate continua.

Decența nu stă în cât de lung e colțul baticului sau dacă nu e prezent. Ea stă în cât de mult se vede Dumnezeu prin ceea ce tu porți.

Am văzut că Dumnezeu e un Dumnezeu al ordinii.

Dacă a pus totul în rânduială, oare El nu ar vrea ca ceea ce pune pe trumul nostru să fie aranjat sau mai bine spus- îngrijit?

Îți plac florile?

Oare nu a greșit Dumnezeu când le-a îmbrăcat cu o așa mare frumusețe?

Nu.

Hainele pe care tu le porți sunt ca niște petale de trandafir.

Am văzut un car de fete care își ascund feminitatea, care este darul lui Dumnezeu pentru o fată, de dragul sfințeniei. Eu sunt mai sfântă dacă nu îmi tai părul, nu îl îngrijesc și îl las să arate ca o căpiță de fân. Eu sunt mai sfântă dacă îmi iau hainele cu două mărimi mai mari, nu cumva să ispitesc pe mai știu eu ce băiat. Eu nu folosesc parfum sau produse de îngrijire, dar nu se poate sta lângă tine.

Decența nu stă în aceste lucruri. Uită-te la Kkate Midleton. Cui nu îi place cum se îmbracă ea? Da, are de purtat un anumit stil vestimentar, dar cum zicea cineva: „Dacă ea își dă toată silința să reprezinte casa regală anglicană cu o așa prestanță, oare noi de ce nu am face la fel, doar reprezentăm Cerul?”

Feminitatea nu este dată de haine scumpe, ci de bunul gust pe care îl transmite vestimentația. Amalia de va spune câteva lucruri despre culori și cum să le asortăm.

Fetelor, hai să nu ne mai ținem atât de mult de batic. Multe relații s-au stricat din cauza aceasta. Ține de încredințarea fiecăruia. Eu nu port, dar am prietene care îl poartă cât e ziua de lungă. Ne înțelegem foarte bine. Dacă la o biserică se poartă, tu nu porți, dar mergi în vizită la cineva acolo poartă un batic. Nu ești fățarnică. Decât să faci pe cineva să se poticnească în asta, mai bine îl porți. Aici nu e vorba de indecență- fustă scurtă, colanți, bluze decoltate- e vorba de frumusețe în sfințenie.

Mergi la un magazin de materiale. Sunt tare frumoase fustele în cloș- ca în imagine. Nu e scump materialul pentru o fustă și caută o croitoreasă. Vei ieși mult mai ieftin decât să îți fi cumpărat o fustă din magazin de care să tot tragi. Ai o bluziță mai decoltată, poartă un maieu cu datelă pe dedesupt. Ai o fust prea scurtă din magazin, pune-i o dantelă.

Lipsa hainelor decente din magazin nu trebuie să fie o scuză pentru faptul că suntem (uneori) pricină de poticnire pentru băieți.

Faptul că uneori hainele stau pe mai ca pe sac nu denotă înțelepciune. Trupul nostru e templul Duhului Sfânt. Trebuie să îl îmbrăcăm ca pe un trandafir.

Nu e vorba despre cum mă îmbrac, e vorba de relația pe care o am cu  Dumnezeu. Ar trebui să mă întreb: e onorat Dumnezeu prin modul în care eu mă îmbrac?

Dacă ne punem această întrebare în lumina Cuvântului, vom rezolva multe dileme.

Încă ceva. Știu că sunt și mămici aici. După ce vă căsătoriți și aveți copii, nu anulează posibilitatea de a fi ispită pentru băieți. Văd în jurul meu mămici cu fuste/ rochii mult prea scurte și strâmte pentru modificările aduse de naștere. Cele mai multe dintre noi ne schimbăm măsura la haine. Nu e rușine dacă nu mai intră o rochie pe tine. Nu o forța. Poartă o altă rochie. Una care să te facă o mamă dulce de privit.

Hai să avem înțelepciune în toate.

Amalia a scris câteva lucruri tare faine, sfaturi practice pentru a ne îmbrăca decent, modest, dar frumos. Dă click aici pentru articol.